La fel ca și Pinot Noir-ul, rieslingul este un soi care reflectă foarte bine TERROIR-ul de unde provine și îmbină caracteristicile acestuia cu tipicitatea soiului. Așa că nu e suficient să gustăm un Riesling din Valea Rhinului; putem pierde fructuozitatea celor din Alsacia, unctuozitatea celor din Australia și aromele accentuate de citrice și piper verde din Austria; suntem doar la litera “A” și n-am vorbit de Canada, Noua Zeelandă și de Transilvania J

Și de ce să nu vorbim de Transilvania, mai exact de “Grand Cru”-ul deasupra satului Carastelec (jud. Sălaj), unde Rieslingul se simte foarte bine, ca și în cele mai multe zone viticole răcoroase, unde ajunge la maturitate mai lent, acumulând astfel arome mult mai complexe și mai concentrate de mere, pere - în general fructe albe. Terroir-ul își pune amprenta și pe aromele secundare a vinului, prin note minerale, specifice rieslingurilor de bună calitate, vânate de connoisseur: notele de petrol. 

Asocieri gastronomice: Echilibrului perfect face ca Rhieslingul să fie un vin extrem de versatil în ceea ce privește asocierea cu mâncarea. Se poate asocia cu preparate picante, asiatice - mai ales cei care au un rest de zahăr mai ridicat -  dar, ca și vinurile cu aciditate ridicată în general, armonizează cu mânăruri mai grase, prăjite, pește și salate sau alte preparate cu aciditate ridicată.

Temperatura de servire: 8-10°C

Rieslingul a fost amintit prima dată într-o carte despre ierburi scris de Hieronymus Bock în 1546.Denumirea de Riesling de Rhin provine de la locul de origine al soiului, acesta având originea în Germania, pe dealurile de pe malul Rhinului.